De ce lui Vanguard îi place un portofoliu 40/60 pentru a spori randamentele în următorul deceniu

Vanguard a spus că investitorii care doresc să sporească randamentele în următorii câțiva ani ar putea lua în considerare creșterea alocărilor de obligațiuni. Portofoliul model al managerului de active este ponderat pe venit fix, cu aproximativ 40% alocate acțiunilor și 60% obligațiunilor. În special, este supraponderat creditul din SUA și obligațiunile pe termen lung din SUA în comparație cu un punct de referință care este 60% acțiuni și 40% venit fix. Acest lucru reflectă convingerea Vanguard că randamentele mai mari ale obligațiunilor pot oferi o oarecare amortizoare împotriva creșterilor modeste ale ratelor dobânzilor. Această tendință față de obligațiuni este deosebit de importantă deoarece randamentul pe 10 ani a fost pe o tendință ascendentă recent, depășind pentru scurt timp nivelul de 4,8% de marți. Comercianții au redus așteptările pentru o reducere a ratei de la Rezerva Federală. Randamentele și prețurile obligațiunilor se mișcă în direcții opuse. Portofoliul folosește o abordare numită alocarea activelor care variază în timp, care se bazează pe previziunile managerilor de active privind randamentele pe 10 ani. „Pe baza așteptărilor noastre pentru următorul deceniu, aceasta înseamnă că prima de risc pentru acțiuni este foarte scăzută”, a declarat Todd Schlanger, strateg de investiții senior la Vanguard Group. Defalcarea portofoliului Schlanger a spus că portofoliul model 40/60 nu are o alocare mare pentru acțiunile de creștere cu capitalizare mare, care se tranzacționează deja la evaluări foarte mari. „Am descoperit prin cercetări că există o relație între evaluările acțiunilor și randamentele lor viitoare în următorii zece ani”, a spus el. El a adăugat că evaluările pentru acțiunile de creștere cu capitalizare mare implică randamente care variază de la ușor negative la 2% în următorul deceniu, pe baza cercetărilor. În schimb, portofoliul 40/60 al Vanguard este înclinat către acțiuni de valoare și cu capitalizare mică. În plus, ea le alocă și acțiunilor de pe piețele dezvoltate (cu excepția S.U.A.), pe care le preferă în detrimentul acțiunilor din piețele emergente, deoarece această din urmă clasă de active a crescut puternic, a spus Schlanger. Porțiunea cu venit fix are 22% alocată obligațiunilor corporative intermediare de calitate investițională din SUA. „În majoritatea simulărilor noastre, obligațiunile corporative și obligațiunile de credit ajung să depășească obligațiunile guvernamentale pe o perioadă de 10 ani”, a spus Schlanger. Durata este o măsură a sensibilității la prețul unei obligațiuni la fluctuațiile ratei dobânzii. Obligațiunile cu scadențe mai lungi tind să aibă durate mai lungi. „Există fluctuații de la an la an, dar în majoritatea simulărilor noastre pe perioada de zece ani, vedeți o primă pentru investiția în obligațiuni cu termen lung, ceea ce se numește primă pe termen”, a explicat el. „Deci modelul favorizează investiția mai lungă Maturitatea portofoliului „Prima pe termen este excesul de rentabilitate pe care investitorii îl cer în timp pentru riscul de a deține obligațiuni cu scadențe mai lungi. O abordare mai activă Schlanger a spus că investitorii nu trebuie să-și abandoneze portofoliile 60/40. Portofoliul 40/60 al Vanguard este doar una dintre cele 13 strategii diferite pe care compania le oferă. „De exemplu, dacă cineva investește într-un portofoliu clasic de 60/40, va crede că randamentele sunt cu adevărat imprevizibile și că este mai bine să dețină doar un portofoliu static”, a spus Schlanger. „Există cu siguranță o mulțime de dovezi că aceasta este o modalitate bună de a investi.” Strategia 40/60 este o abordare mai activă, a spus el. „Procedând astfel, ei urmăresc să atingă niveluri similare de rentabilitate cu un risc mai mic”, a spus el. „Deci, acesta este cu adevărat demografia pe care o vizează – oameni care ar putea avea mai multă toleranță la risc și sunt dispuși să-și asume acest risc și vor să fie compensați cu randamente mai bune ajustate la risc în următorul deceniu.”