Domnule subsecretar de stat, dincolo de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ce înseamnă Brexit?
Ziua de 29 martie 2017 va intra în istorie drept data la care Marea Britanie a început oficial demersul de părăsire a Uniunii Europene. Ne aflăm astfel în fața unui eveniment nemaiîntâlnit în istoria Europeană. În timp ce multe țări se dedică procesului de aderare pentru a se alătura familiei europene, Marea Britanie decide părăsirea acestei structuri. Astfel toate regulamentele, directivele, legile, acordurile de liber schimb cu țări terțe, semnate sub umbrela UE, vor înceta să se mai aplice în Marea Britanie după data de 29 martie 2019. Aceasta se vede nevoită să negocieze pe de-o parte condițiile ieșirii din UE, termenii în care își va continua drumul în afara comunității cu un cadru legislativ nou, viitoarea relație cu UE și încheierea de noi acorduri cu țările terțe și partenerii externi. Pentru a asigura o tranziție ușoară, ideal ar fi ca toate aceste procese să se încheie în decursul celor doi ani de la invocarea Articolului 50, o sarcină realmente imposibilă.
De notat ar fi faptul că, dintre regiunile Regatului Unit, doar Anglia și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE. Scoția și Irlanda de Nord au optat în proporție mare să rămână în blocul comunitar, ceea ce a redeschis discuțiile despre independentă. Negocierile vor dura doi ani.
Oficialii de la Bruxelles au spus, de la început, că nu vor favoriza Londra în nici un fel. Iar factura pe care Marea Britanie trebuie să o plătească la plecarea din Uniune este de aproximativ 60 de miliarde de euro, ceea ce nu este nici pe departe puțin, nici chiar pentru Marea Britanie – a doua economie a Uniunii.
Ce este articolul 50?
Tratatul de la Lisabona, baza constituțională a funcționării Uniunii Europene, dă posibilitatea unui stat membru să se retragă din blocul comunitar. Cele cinci paragrafe ale articolului 50 explică pe scurt procedura ce trebuie urmată pentru ieșirea din UE. Articolul 50 nu a mai fost invocat până acum.
De ce vrea Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană?
Marea Britanie a organizat, la 23 iunie 2016, un referendum prin care cetățenii au fost întrebați dacă vor să rămână Uniunea Europeană. Astfel, 51,9% au votat pentru ieșirea din Uniune și doar 48,1% au votat să rămână. Prezența la vot a fost destul de ridicată, aceasta fiind, conform cifrelor oficiale, de 72%.
Politicienii pro-Brexit, preponderent din zona dreptei conservatoare, spun că ieșirea din UE va diminua imigrația ilegală și, implicit, presiunea pe sistemul de ajutoare sociale, că va fi eliminată birocrația, iar bugetul de stat va fi mai generos pentru că vor înceta contribuțiile la bugetul european.
Ce înseamnă Brexit pentru România?
Fără îndoială, procesul Brexit-ului este unul dintre cele mai complexe și dificile activități aflate pe agenda europeană. Pentru o țară precum România, cu un procent pro-european foarte ridicat între cetățeni, înțelegerea procesului, riscurilor și dificultăților acestor negocieri, cât și importanța pentru tara noastră sunt esențiale.
În ceea ce privește temele negociate, elementul cel mai apropiat și delicat pentru români este acela al viitorului cetățenilor stabiliți în Marea Britanie. Rezultatul negocierilor va avea un impact direct asupra vieții și drepturilor acestora post Brexit și astfel gestiunea acestor discuții este extrem de importantă.
Un al doilea element important de notat este acela al bugetului UE. România beneficiază de alocări de fonduri UE semnificative, iar plecarea Marii Britanii din blocul comunitar va afecta atât bugetul în sine cât și aceste alocări, dincolo de rezultatul negocierilor privind costurile separării. Mai mult decât atât, în cazul în care bilanțul final al acordului financiar nu va acoperi golul lăsat în urmă de plecarea Marii Britanii, este posibil ca România să fie nevoită să contribuie ea însăși în plus către UE.
Negocierile Brexit sunt cu atât mai importate pentru România cu cât, dincolo de elementele de coordonare între pozițiile și strategiile de negociere cu celelalte state membre, tara noastră va avea un rol activ de jucat odată cu Preluarea Președinției Rotative a Consiliului UE din 2019. În afară de responsabilitățile de zi cu zi care ne vor reveni, Brexit-ul aduce un element nou de gestionat în agenda: termenul de doi ani avut pentru a încheia negocierile Brexit va expira pe durata mandatului României. Astfel, România se va afla la cârma Consiliului UE și va fi nevoită să gestioneze și să joace rolul de mediator în aceste discuții. Înțelegerea procesului și a rolului pe care îl vom juca în dosarul Brexit-ului sunt esențiale atât pentru autoritățile române, cât și pentru cetățeni.
Ce se va întâmpla cu românii care locuiesc în Marea Britanie după Brexit?
Românii care au drept de rezidență permanentă, drept ce poate fi obținut după cinci ani de ședere, vor putea rămâne în Marea Britanie. Statutul celorlalți va fi definit, cel mai probabil, după cut-off date, care va coincide cu data ieșirii efective a Marii Britanie din Uniune. Astfel, România, ca parte a blocului comunitar, depune eforturi cetățenii ei din Marea Britanie, în sensul protejării drepturilor acestora și după cut-off date. Comunitatea românească din Marea Britanie este între primele cinci din lume.
Ce se va întâmpla cu românii care vor vrea să muncească în Marea Britanie după Brexit?
Guvernul britanic plănuiește sa mențină – după Brexit – călătoria fără vize în Regatul Unit a vizitatorilor din Uniunea Europeana, însă, cei care vor dori sa muncească, sa studieze sau sa se mute acolo vor trebui să aplice pentru permise precum o fac acum cetățenii extracomunitari. Vom avea un document oficial din partea părții britanice la sfârșitul acestui an.
Cum a gestionat Guvernul de București situația creată de Brexit?
În martie 2017, Guvernul României a pus bazele grupului de lucru interministerial Brexit pentru pregătirea mandatelor și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni joacă un rol cheie în acest grup. Grupul, sub conducerea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, coordonează activitățile ministerelor vizate de dosarul Brexit și și-a intensificat activitatea după începerea negocierilor, în luna iunie. A fost elaborat de asemenea documentul Axe Strategice de acțiune a Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din UE, care se află acum în dezbatere publică. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe organizează evenimente de informare și dezbatere pe tema procesului Brexit atât în țară cât și în Marea Britanie, cu participarea reprezentanților ministerelor, societății civile și mediului academic. Acestea au ca scop atât expunerea acțiunilor Guvernului vis-a-vis de Brexit cât și inițierea unui dialog pe această temă cu actorii relevanți. Urmând exemplul negocierilor Uniunii cu Marea Britanie, o abordare transparentă și elocventă a autorităților române în acest proces este esențială.
Ne aflăm într-un punct de cotitură al proiectului European: pentru a continua susținerea idealurilor Uniunii este important de arătat că beneficiile apartenenței la UE sunt net superioare opțiunii de a părăsi familia și a urma un drum separat. Britanicii – politicieni și cetățeni deopotrivă – par să înțeleagă abia acum complexitatea deciziei luate, drumul dificil și sacrificiile care le au în fată. Liderii europeni precum Donald Tusk – președinte al Consiliului UE – au menționat faptul că o posibilă revenire asupra deciziei Brexit nu va fi refuzată de partea europeană.
Deci, Marea Britanie va putea să adere din nou la Uniunea Europeană?
Teoretic, da, dar negocierile de aderare vor începe de la zero; iar pentru primirea înapoi în blocul comunitar va fi nevoie de acordul tuturor celorlalte 27 de state membre. În plus, britanicii ar putea fi obligați să adopte moneda unică europeană și să adere la spațiul Schengen, atribute europene de la care au fost exceptați.
Ce se întâmplă cu multinaționalele care au sediul în Marea Britanie?
Unele companii au anunțat deja că își vor muta o parte din operațiuni în alte capitale europene. Numai din Londra ar putea dispărea aproximativ 30 000 de locuri de munca. De asemenea, două agenții europene vor fi mutate în alte țări membre UE după Brexit.
Din punct de vedere financiar, cât va pierde Uniunea Europeană după Brexit?
Conform datelor oficiale, Marea Britanie a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18 miliarde de euro în 2015 și a primit înapoi 7,5 miliarde de euro sub formă de fonduri. Aceste cifre pun Marea Britanie este pe locul trei, după Germania și Franța, în topul țărilor cu cele mai mari contribuții la bugetul UE.
